“Rana pe col” reprezintă o cauză foarte frecventă de prezentare la ginecolog. La tinere (în adolescenţă), de cele mai multe ori, aspectul macroscopic de “rană pe col” nu are nici un substrat patologic, fiind o simplă ectopie (ectropion) – prezenţa mucoasei endocervicale (din interiorul canalului cervical) la nivel exocervical (suprafaţa externă, vizibilă a colului uterin) şi este chiar un semn de fertilitate. În acest caz nu se impune nici un fel de tratament (nicidecum cel chirurgical – ,,cauterizarea colului”), ci numai urmărirea citologică anuală obligatorie (examenul Babeş Papanicolau sau PAP’s).
Trebuie cunoscut însă, că acest lucru predispune pacienta la apariţia cervicitelor (inflamaţii ale colului uterin) şi chiar a bolii inflamatorii pelvine – datorită facilitării infecţiei microbiene cu germeni ce au un tropism special pentru epiteliul cilindric unistratificat comun ectopiei şi endometrului (chlamydia trachomatis, neisseria gonorrhoeae, specii din grupul mycoplasma) cu apariţia unei secreţii vaginale mai abundente. Multe din pacientele cu ectopie se plâng de secreţie vaginală abundentă, fără însă ca să existe vre-o urmă de infecţie – este cazul ectopiei hipersecretante care reprezintă şi singura indicaţie de cauterizare a colului.
În faţa unei paciente ce prezintă macroscopic o ,,leziune” la nivelul colului uterin trebuie efectuat examenul citologic cervico-vaginal Babeş-Papanicolau (PAP’s) după tratament local prealabil, urmat de colposcopie şi tipaj HPV (doar dacă PAP’s-ul e modificat). Atunci când la colposcopie se pun în evidenţă modificări de grad major (susţinute de tipaj HPV pozitiv), se poate recurge la metode diagnostice mai invazive ca biopsia cervicală, excizia cu ansa diatermică (ERAD), conizaţia colului uterin, ce pot exclude sau confirma o leziune premalignă sau chiar malignă (prin trimiterea pieselor de excizie la examen anatomopatologic).
În ceea ce priveşte managementul leziunilor colului uterin, la pacientele tinere, la care în urma investigaţiilor citologice (PAP’s), colposcopice şi infecţioase (culturi bacteriene de la nivelul colului uterin) nu s-a evidenţiat nimic patologic, simpla urmărire anuală este suficientă. Examenul PAP’s (Babeş-Papanicolau) este oricum obligatoriu de făcut anual, la toate femeile, indiferent dacă le supară ceva sau nu, şi chiar dacă la examenul clinic ginecologic totul pare normal (în ţările nordice, cancerul de col a fost eradicat în totalitate în urma cu foarte mulţi ani, prin introducerea obligativităţii şi controlul efectuării testului PAP’s).
Pentru leziunile inflamatorii (cervicite) se instituie tratament antibiotic şi antiinflamator, fiind obligatorie şi tratarea partenerului sexual (infecţiile colului se transmit exclusiv pe cale sexuală).
Când examenul colposcopic evidenţiază o leziune suspectă se recurge la una din metodele de biopsie amintite (în funcţie de gradul şi extensia leziunii). Tratamentul ulterior depinde în totalitate de rezultatul anatomo-patologic. Astfel, chiar în cazurile de neoplazie cervicală intraepitelială (CIN 1,2,3) conduita terapeutică se poate rezuma doar la simpla supraveghere cito-colposcopică daca dupa ERAD sau conizaţie, anatomopatologul certifică prezenţa exciziei în ţesut sănătos (adica leziunea a fost îndepărtată în totalitate). În rare cazuri (CIN 3), la paciente ce nu îşi mai doresc sarcini ulterioare, la vârste de peste 35-40 de ani şi la care există patologie uterină (fibroame uterine, adenomioză) sau ovariană (tumori ovariene suspecte) se poate recurge chiar la histerectomie totală.
În cazul cancerului de col uterin, tratamentul este unul complex, multidisciplinar, corespunzător pentru fiecare stadiu tumoral.
Leave a reply